Piele

Celulita este cosmarul oricarei femei, mai ales cand se apropie vara si trebuie sa ne expunem cat mai mult pielea corpului. Bratele si abdomenul sunt zone predispuse celulitei, urmand localizarea pe picioare, coapse si fese, de unde poate avansa pana spre glezna. Instalarea celulitei urmeaza mai multe stadii, de aceea trebuie sa luam masuri inca de la inceput, folosind atat mijloace interne (alimentatia) cat si externe (cremele si exercitiile fizice).

Printre factorii ce favorizeaza aparitia celulitei se numara alimentatia deficitara, cu excese de grasimi, dulciuri, conserve, paste, sucuri sau aditivi alimentari, consumul de cafea, alcool si tutun, dereglarile hormonale generate de pubertate, pilule contraceptive, sarcina sau menopauza, circulatie sanguina deficitara, lipsa exercitiilor fizice (sedentarismul) si stresul.

Seboreea este o afectiune patologica ce se caracterizeaza printr-o productie excesiva de sebum a glandelor sebacee. Seboreea apare frecvet la varsta adolescentei si la menopauza, manifestandu-se printr-un aspect gras al pielii, cu pori dilatati, ce favorizeaza aparitia acneei sau a dermatitei seboreice.

Chiar daca in majoritatea cazurilor seboreea este ereditara, aceasta mai poate fi generata de tulburari endocrine (tiroidiene sau in urma tratamentelor hormonale cu estrogeni), nervoase (boala Parkinson, nevroza astenica), gastro-intestinale sau infectii locale cutanate. Constipatia, stresul, starile emotionale, alcoolul, condimentele si unele alimente “nesanatoase”pot si ele influenta cresterea temporara a productiei de sebum. Seboreea apare in principal pe pielea capului, care poate prezenta scuame, par gras si uleios, pe fata (frunte, pometi, barbie, nas) si trunchi.

Tratamentul seboreei consta in curatarea zilnica a pielii cu lotiuni astrigente ce degreseaza si tonifica pielea, inchizand porii. In unele cazuri tratamentul este asociat cu progesteron aplicat local sau administrarea unor cantitati mici de retinoide, exceptie facand femeile insarcinate

Concomitent cu tratarea afectiunilor aferente ce cauzeaza seboreea, se va consuma drojdie de bere, porumb germinat si macerat de orez. O data pe luna se pot face bai cu abur de 10 – 15 minute, adaugandu-se in apa fierbinte flori de musetel si cateva picaturi de tinctura de benzoe. Se va bea zilnic, 2 - 3 saptamani pe luna, un decoct preparat dintr-o lingura de teci de fasole, trei-frati-patati, turita-mare, radacina de brusture, frunze de mesteacan si papadie, in parti egale, la 250 ml apa.

Cancerul cutanat sau cancerul de piele este cea mai raspandita forma de cancer, numarul celor care dezvolta aceasta afectiune fiind in crestere in ultimii ani.

Exista trei forme de cancer de piele: melanomul, carcinomul bazocelular si carcinomul spinocelular (scuamos), prima forma fiind cea mai periculoasa deoarece afecteaza straturile profunde ale pielii si are o probabilitate mare de extindere la alte tesuturi ale corpului. Ultimile doua sunt formele cele mai intalnite, reunite sub denumirea de cancer nemelanomatos.

Printre factorii ce duc la aparitia cancerului de piele se numara expunerea protejata sau neprotejata la soare si raze ultraviolete (in cazul solarului), unele chimicale, intre care carbunele si arsenicul, expunerea la radiatii ionizate (de tipul celor utilizate in tratarea acneei, psoriasisului sau eczemelor), expunerea repetata la raze X si substante radioactive (radiul). Riscul este mai crescut in cazul persoanelor in varsta, a celor ce au avut cazuri de cancer cutanat in familie si in cazul persoanelor cu tenul deschis la culoare, ce prezinta pistrui sau au frecvent arsuri solare.

Semnele si simptomele sunt variate si pot include mici leziuni si rani la nivelul pielii, care nu se vindeca in cateva saptamani, pete asemanatoare cicatricilor, mai ales la nivelul fetei, orice modificare a negilor si alunitelor (marime, culoare, durere, mancarime sau sangerare) etc. Este esential sa ne examinam cu atentie fiecare bucatica de piele iar in cazul unor banuieli sa consultam de urgenta medicum dermatolog care, in caz de suspiciune, va face o biopsie.

In stadiu incipient, aceste forme de cancer se pot trata insa se recomanda examinari periodice deoarece acesta poate recidiva.

Tenul acneic este un ten dificil de tratat pentru ca se poate irita usor iar acneea poate evolua lasand leziuni stanjenitoare, de aceea o ingrijire corecta a acestui tip de ten este esentiala.

Pentru indepartarea impuritatilor ce astupa porii si a excesului de sebum, in fiecare seara, inainte de culcare, fata trebuie curatata cu un demachiant special pentru acest tip de ten, ce poate contine acid salicilic sau extract de ginseng, cunoscut pentru proprietatile astrigente. Pentru tonifiere se vor folosi lotiuni astrigente fara grasimi sau alcool iar hidratarea se va face cu produse neuleioase, alegand o crema fara grasimi, necomedogenica, ce contine substante antiseptice si controleaza excesul de sebum.

O data pe saptamana se poate folosi un gel exfolian pentru curatarea tenului in profunzime, foarte benefice fiind si mastile tonifiante pe baza de argila, ce curata porii si normalizeaza secretia de sebum. De asemenea, iti poti prepara singura o masca dintr-un mar dat pe razatoare si doua lingurite de miere sau o lingurita de drojdie de bere si o lingurita de miere. Oricare din cele doua masti se aplica pe fata curata si se lasa sa actioneze timp de 10 minute.

Fondul de ten cel mai indicat pentru tenul acneic este cel fluid, bogat in antioxidanti si cu proprietati astrigente. Tineti cont de faptul ca machiajul abundent precum si alte produse ce astupa porii pot cauza inflamarea acneei, chiar daca avem tendinta de a ne ascunde imperfectiunile folosind aceste produse in exces.

Igiena este foarte importanta in ingrijirea tenului acneic, de aceea nu stoarce cosurile, nu atinge prea des zonele cu acnee si mentine in permanenta curata fata de perna.

Punctele negre apar mai ales in zona barbiei, nasului si fruntii, acolo unde secretia de sebum este mai intensa, ducand la pori dilatati si in final la aparitia inesteticelor puncte negre.

Intre multitudinea de tratamente existente pe piata, primul pas in eliminarea punctelor negre trebuie sa fie expunerea fetei la o baie cu aburi (cele mai indicate plante fiind florile de musetel) care va facilita deschiderea porilor, procedeul urmator, scoaterea punctelor, necesitand o atentie deosebita. Daca nu va pricepeti sa stoarceti porii, puteti freca usor zona cu faina de malai, pentru un efect abraziv. Procedati astfel o data pe saptamana, folosind regulat si alte tratamente specifice acestei probleme.

Sucul de lamaie este si el foarte eficient in cazul problemelor porilor dilatati. Puteti face seara un masaj bland al fetei cu suc de lamaie, in cazul in care nu aveti tenul uscat, clatind fata cu apa rece abia a doua zi dimineata. De asemenea, puteti prepara o masca din zeama a doua lamai, trei albusuri de ou si putin alcool de 70 grade.

Lotiunile cu suc de castraveti sunt si ele indicate in tenurile cu pori dilatati si puncte negre. Un litru de suc de castraveti se lasa timp de o zi impreuna cu 250 ml alcool, lotiunea astfel obtinuta depozitandu-se la loc racoros, in sticle inchise ermetic. Se aplica seara, prin tamponarea, dupa ce tenul a fost curatat in prealabil.

Gelurile abrazive, plasturii pentru indepartarea punctelor negre si mastile pe baza de argila alba dau, de asemenea, rezultate foarte bune.

Eczema este una dintre cele mai raspandite boli de piele, afectand intre 10 si 20% din populatia globului. Este o afectiune cutanata ce se manifesta prin aparitia unor zone rosii, umflate, acoperite cu vezicule pline cu lichid, pruriginoase, insotite de mancarimi si descuamarea pielii.

In functie de cauza determinanta, exista mai multe tipuri de eczema: eczema alergica de contact (dermatita de contact), eczema atopica (dermatita atopica), eczema seboreica si eczema prin sensibilizare interna. Fiecare din aceste forme poate fi atat acuta cat si cronica.

Dermatita atopica este cea mai intalnita forma de eczema si afecteaza persoanele predispuse ereditar la alergii (acarieni, polen, mucegai, par de animale, unele alimente), fiind intalnita frecvent la sugari.

Dermatita de contact apare mai ales la adulti, fiind o reactie alergica ce apare in urma contactelor repetate sau prelungite cu anumite substante (detergenti, medicamente), in timp ce eczema prin sensibilizare interna este provocata de existenta unei infectii in organism ce declanseaza aceste manifestari cutanate.

Eczema seboreica se caracterizeaza prin aparitia de scuame de culoare galbuie in zonele bogate in glande sebacee (indeosebi pe scalp), poate fi intalnita atat la adulti cat si la sugari si se diferentiaza de celelalte tipuri de eczeme prin absenta veziculelor.

Tratamentul implica, in primul rand, eliminarea cauzei ce provoaca aparitia eczemei. Administrarea de antihistaminice are rolul de a calma mancarimile iar tratamentul local se bazeaza pe antiseptice (pentru eczemele acute) si dermocorticosteroizi (in cazul eczemelor cronice). De asemenea, in cazul eczemei atopice se poate urma un tratament de desensibilizare iar eczema prin sensibilizare interna se trateaza cu antibiotice, care vor elimina atat cauza (infectia) cat si eczema.

Herpesul bucal este o bola infectioasa determinata de contaminarea cu virusul Herpes simplex de tip 1, existand si virusul Herpes simplex de tip 2 ce provoaca apatitia herpesului genital. Se estimeaza ca aproximativ 80% din populatia lumii este infectata cu virusul Herpex simplex de tip 1, responsabil de aparitia herpesului la nivelul pielii (gura, nas, barbie, frunte sau cavitatea bucala), prima contaminare avand loc de cele mai multe ori in copilarie.

Herpesul se manifesta prin aparitia senzatiei de mancarime, furnicaturi, fierbinteala sau gadilaturi in locul unde, in aproximativ 24 de ore, se inroseste si apar veziculele dureroase umplute cu lichid transparent, ce se sparg si se acopera cu o crusta de culoare galbuie. Se vindeca in decursul a 7 – 10 zile, fara a lasa cicatrici.

Infectia se transmite de la o persoana la alta prin contact direct cu zona afectata, prin intermediul salivei precum si prin folosirea in comun a obiectelor de igiena proprie sau a veselei. O data contactat, virusul ramane in organism pana la aparitia unor factori declansatori, intre care stresul, oboseala, imunitate scazuta, infectiile insotite de febra, puseele aparand in general in acelasi loc.

Alopecia sau caderea parului este astazi o problema ce afecteaza din ce in ce mai multi oameni, atat femei cat si barbati. Daca in mod normal pierdem intre 40 si 80 fire de par zilnic, o depasire a acestei limite, asociata cu alte semne (stres, oboseala, caderea parului sub forma de smocuri) impune consultul unui medic specialist.

Alopecia afecteaza radacina firului de par si evolueaza cronic, ducand la rarirea parului, pierderea locala a acestuia sau chiar chelire. Calvitia este rezultatul activitatii enzimei 5-alfa-reductaza la nivelul scalpului, ce determina cresterea in exces a hormonilor dihidrotestosteroni raspunzatori de fenomenul patologic ce duce la caderea parului. Daca la barbati este afectata indeosebi regiunea frontala, la femei caderea parului este mai lenta si afecteaza in principal regiunea mijlocie a capului (varful capului).

Predispozitia genetica este principala cauza a declansarii alopeciei, pe langa aceasta existand o serie de alti factori ce pot determina caderea parului, intre care poluarea, soarele, radiatiile electromagnetice, unele substante chimice (citostatice), o alimentatie inadecvata, agresarea parului prin decolorat, coafat, vopsiri repetate, tulburari endocrine, stresul, fumatul, excesul de alcool, afectiuni dermatologice, anemie, deficiente de zinc sau administrarea prelungita a unor medicamente.

Tratamentul calvitiei (alopeciei difuze) se face la recomandarea medicului specialist deoarece necesita personalizarea acestuia in functie de cauza sau cauzele determinante. Majoritatea tratamentelor trebuie urmate pe termen lung, de cel putin 3 luni, necesitand si tratarea factorilor ce favorizeaza calvitia: seboreea, matreata sau dermatitele. Pentru aceasta, se vor utiliza lotiuni si sampoane cu efect antiseboreic si antifungic.

Tratamentul medicamentos consta in antivirale aplicate local (4 – 5 ori pe zi), neexistand tratament pentru eradicarea definitiva a virusului. De asemenea, herpesul se vindeca de la sine in 1 – 2 saptamani insa,  pentru a grabi vindecarea, se tamponeaza zona afectata cu tinctura de propolis, ulei din arbore de ceai sau aloe vera si se bea zilnic un litru de ceai obtinut prin infuzia unei lingurite de salvie, una de roinita si doua lingurite de verbina.

Pentru o piele frumosa si sanatoasa, baia de abur reprezinta o solutie simpla si eficienta, la indemana fiecaruia dintre noi. Baile de abur au rolul de a face pielea sa transpire, indepartand astfel si impuritatile, punctele negre sau celulele moarte. Pe de alta parte, caldura intensifica circulatia sangelui la suprafata tenului, acesta capatand mai multa luminozitate si un tonus mai bun.

Pentru pregatirea baii de abur aveti nevoie de un bol, un prosop mare din bumbac si plante specifice. Puteti alege petale de trandafir, flori de musetel, coada-soricelului, cimbrisor, lavanda, nalba sau lemn de santal, care va vor induce totodata si o stare de relaxare. Folositi apa de ploaie sau apa distilata, apa de la robinet necesitand sa fie lasata timp de 24 de ore pentru evaporarea clorului.

Plantele, care pot fi alese in functie de tipul de ten sau efectul dorit (galbenele si tei pentru ten uscat, salvie si sunatoare pentru ten gras sau mixt, musetel pentru ten acneic, lavanda, pin sau ylang-ylang pentru relaxare) se vor lasa cateva minute la infuzat in apa fierbinte, dupa care se acopera capul cu un prosop si se tine deasupra bolului cu apa fierbinte, la o distanta de aproximativ 30 cm. Inchideti ochii si relaxati-va timp de 10 -15 minute, dupa care incheiati tratamentul cu un gel purifiant, pentru prevenirea acneei si apunctelor negre sau aplicati o crema hidratanta.

Dupa baile cu abur se recomanda evitarea schimbarilor bruste de temperatura si a machiajului, repetand tratamentul de doua ori pe saptamana.